Etoposide

Reacţii adverse Reactiile adverse au fost clasificate în funcţie de frecvenţă astfel: Foarte frecvente (>1/10) Frecvente (>1/100, <1/10) Mai puţin frecvente (>1/1.000, <1/100) Rare (>1/10.000, <1/1.000) Foarte rare(<1/10.000) Tumori benigne, maligne şi nespecificate Rare: Apariţia leucemiei acute, însoţita sau nu de o faza preleucemică a fost raportată la pacienţii trataţi cu etopozidă în scheme chimioterapice. Riscul de leucemie secundară după tratamentul cu etopozidă la pacienţii cu tumori cu celule germinative este de 1%.​‍​​​​​‍​‍‍‍‍​‍‍ Acest tip de leucemie este caracterizat de perioadă de latenţă relativ scurtă (în medie 35 zile), subtip FAB monocitar sau mielomonocitar, aberaţii cromozomiale la nivelul 11q23 în 50% din cazuri şi un bun răspuns la chimioterapie. O doză totală cumulativă (etopozidă > 2g/m 2 ) este asociată unui risc crescut. Etopozida este asociată cu apariţia leucemiei acute promielocitară (LAP). Se pare că dozele mari de etopozidă (>4.000 mg/m 3 ) cresc riscul de apariţie a LAP. Sindromul lizei tumorale (uneori letal) a fost raportat rar. Tulburări hematologice şi limfatice Foarte frecvente: Mielosupresia este dependentă de doză, predominând leucopenia şi trombocitopenia (leucopenie la 60-91%, leucopenie severă [< 1000/^1] la 7-17%, trombocitopenie la 28-41%, trombocitopenie severă [<50.000/^1] la 4-20% dintre pacienţi). Anemia apare la aproximativ 40% dintre pacienţi. Nivelul cel mai scăzut al leucocitelor se înregistrează la 7-14 zile de la administrare, iar cel al trombocitelor la 9-16 zile de la administrare. Refacerea măduvei osoase este completă până în ziua 21. Au fost raportate infecţii la pacienţii cu mielosupresie. Frecvente: La pacienţii cu mielosupresie au fost raportate hemoragii. Tulburări ale sistemului imunitar Frecvente: La 0,7-2% dintre pacienţii trataţi cu etopozidă au fost raportate reacţii anafilactoide asociate cu febră, frisoane, tahicardie, bronhospasm, dispnee şi hipotensiune arterială. Reacţiile anafilactoide pot să apară după prima administrare intravenoasă. In acest caz se va întrerupe tratamentul şi se va administra adrenalină, un antihistaminic şi glucocorticoizi. A fost de asemenea raportată apnee spontan reversibilă la întreruperea tratamentului. La copii care primesc doze mai mari decât cele recomandate au fost raportate mult mai frecvent reacţiile anafilactoide. Au fost observate de asemenea eritem, edem facial şi al limbii, tuse, transpiraţii, laringospasm şi hipertensiune arterială. Tensiunea sanguină revine la normal după câteva ore de la întreruperea tratamentului. Etoposide-TEVA conţine polisorbat 80. La copii prematuri a fost raportată apariţia unui sindrom sever (letal) manifestat prin insuficienţa hepatică şi renală, afectarea funcţiei pulmonare, trombocitopenie şi ascită, după administrarea unei soluţii injectabile cu vitamina E ce conţinea polisorbat 80. Tulburări ale sistemului nervos Frecvente: la până la 3% dintre pacienţi au fost observate tulburări ale sistemului nervos central (oboseală, somnolenţă). Mai puţin frecvente: Neuropatii periferice, posibil agravate de asocierea cu vincristin au fost observate la 0,7% dintre pacienţi. Rare: Astenie. Tulburări oculare Rar: Orbire temporară corticală şi nevrită optică Tulburări cardiace Mai puţin frecvente: Cazuri de aritmie şi infarct miocardic Tulburări vasculare Frecvente: In cazul unei perfuzii excesiv de rapide poate să apară hipotensiune arterială ce poate fi corectată prin încetinirea vitezei de perfuzie Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale Rare: Pneumonie interstiţială şi fibroză pulmonară Tulburări gastro-intestinale Foarte frecvente: Greaţa şi vărsăturile sunt cele mai frecvente reacţii toxice gastro-intestinale şi apar la 30-40% dintre pacienţi. Antiemeticele sunt utile pentru a controla aceste reacţii adverse. Anorexie. Frecvente: Dureri abdominale şi diaree. Stomatita a fost observată la 1-6% dintre pacienţi. Mai pot să apară inflamaţia mucoaselor şi esofagita Rare: Constipaţie. Disfagie. Modificări ale gustului. Tulburări hepato-biliare Frecvente: Disfuncţie hepatică până la 3% dintre pacienţi. Dozele mari pot determina creşterea bilirubinei, transaminazelor şi a fosfatazei alcaline. Tulburări cutanate şi a ţesuturilor subcutanate Foarte frecvente: Alopecia apare la 66% din pacienţi şi este reversibilă după încetarea tratamentului. Mai puţin frecvente: rash, urticarie, pigmentare şi prurit Foarte rare: La un singur pacient, radioterapia urmată de tratamentul cu etopozidă a determinat apariţia eritemului şi prurit pe zona radiată. Au fost raportate două cazuri de aparitie a sindromului Stevens Johnson, totuşi nu a fost stabilită o relaţie cauzală cu etopozida. A fost raportat un caz letal de necroliză epidermică toxică. Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Datorită distrugerii rapide a celulelor canceroase poate să apară hiperuricemie. S-a demonstrat că etopozida realizează concentraţii mari în ficat şi rinichi, de aceea prezintă un potenţial de acumulare în cazurile de insuficienţă funcţională. Rare: Flebită, după administrarea în bolus. Această reacţie adversă poate fi evitată prin perfuzie i.v. timp de 30 până la 60 de minute. Ocazional, în cazuri de extravazare poate apare iritaţia şi inflamaţia ţesutului moale afectat. Supradozaj Supradozajul poate produce mielosupresie severă pentru una până la două săptămâni. Nu există antidot specific. Doze totale de 2,4 până la 3,5g/m 2 , administrate intravenos timp de 3 zile au cauzat inflamarea mucoaselor şi mielotoxicitate. La doze mai mari decât cele recomandate au fost raportate acidoza metabolică şi toxicitate hepatică severă.