SMOFlipid 200 mg/ml inf. emuls. i.v.

Contraindicaţii – Hipersensibilitate la proteine din peşte, ouă sau soia, la oricare dintre substanţele active sau excipienţi; – Hiperlipidemie severă; – Insuficienţă hepatică severă; – Coagulopatii severe; – Insuficienţă renală severă fără acces la hemofiltrare sau dializă; – Şoc acut; – Contraindicaţii generale la terapia perfuzabilă: edem pulmonar acut, hiperhidratare, insuficienţă cardiacă decompensată; – Condiţii instabile (de exemplu, stări posttraumatice, diabet zaharat decompensat, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral, embolie, acidoză metabolică, septicemie severă şi deshidratare hipotonă). Precauţii Capacitatea de eliminare a lipidelor este un parametru individual. Prin urmare, aceasta trebuie monitorizată conform procedurilor de rutină ale clinicianului. În general, monitorizarea se realizează prin verificarea valorii trigliceridelor. Concentraţia trigliceridelor în ser nu trebuie să depăşească 3 mmol/l în timpul perfuzării. Supradozajul poate produce sindrom de supraîncărcare lipidică (vezi pct. Reacţii adverse). Până în prezent, nu există experienţă clinică privind administrarea SMOFlipid mai mult de 14 zile. Administrarea acizilor graşi cu lanţ mediu în monoterapie poate determina acidoză metabolică. Acest risc este eliminat în mare parte prin perfuzarea simultană a acizilor graşi cu lanţ lung conţinuţi de SMOFlipid. Administrarea concomitentă a carbohidraţilor contribuie la eliminarea acestui risc. Ca urmare, se recomandă perfuzarea simultană a soluţiilor de carbohidraţilor sau de aminoacizi care conţin carbohidraţi. Testele de laborator asociate, în general, cu monitorizarea nutriţiei intravenoase trebuie efectuate regulat. Acestea includ glicemia, testele funcţiei hepatice, parametrii metabolismul acido-bazic, ai balanţei hidrice, hemoleucograma completă şi electroliţii. Apariţia oricărui semn sau simptom de reacţie anafilactică (cum sunt febră, frison, erupţii cutanate sau dispnee) impune întreruperea imediată a perfuziei. Valorile mari ale lipidelor plasmatice pot interfera cu unele teste sanguine de laborator, de exemplu hemoglobina. Adăugarea altor medicamente sau substanţe la SMOFlipid trebuie, în general, evitată dacă nu se cunoaşte compatibilitatea (vezi pct. Incompatibilitǎţi şi Instrucţiuni privind pregătirea produsului medicamentos în vederea administrării şi manipularea sa). Interacţiuni Heparina administrată în doze clinice produce o creştere tranzitorie a eliberării lipoproteinlipazei în circulaţie. Aceasta poate determina o creştere iniţială a lipolizei plasmatice, urmată de o scădere tranzitorie a clearance-ului trigliceridelor. Uleiul de soia conţine în mod natural vitamina K1. Cantitatea de vitamina K1 conţinutǎ de SMOFlipid este atât de micǎ încât nu se estimează o influenţare semnificativă a procesului de coagulare la pacienţii trataţi cu derivaţi de cumarină. Incompatibilităţi SMOFlipid poate fi amestecat numai cu acele medicamente pentru care compatibilitatea a fost demonstratǎ (vezi pct. Instrucţiuni privind pregătirea produsului medicamentos în vederea administrării şi manipularea sa).