Dabigatranum etexilatum acționează prin inhibarea competitivă și reversibilă a activității trombinei, atât a celei libere, cât și a celei legate de fibrină. Prin inhibarea trombinei, este blocată conversia fibrinogenului în fibrină, care formează cheagul. În plus, este inhibată activitatea Factorului XIII, responsabil de stabilizarea cheagului (fibrina nu își asumă forma stabilizată, cu legături încrucișate). Ca urmare a acțiunii medicamentului, este inhibată agregarea plachetară indusă de trombină.
Dabigatranul este absorbit rapid din tractul gastrointestinal, însă biodisponibilitatea sa este scăzută, situându-se între 3–7%. Concentrația plasmatică maximă este atinsă la 0,5–2 ore după administrarea orală. La pacienții postoperatori (în special în prima zi după intervenție) s-au observat o absorbție redusă și o prelungire a timpului până la atingerea concentrației maxime (aproximativ 6 ore). Administrarea concomitentă cu alimente întârzie, de asemenea, timpul până la concentrația maximă cu aproximativ 2 ore. Administrarea medicamentului fără învelișul capsulei de HPMC crește biodisponibilitatea cu aproximativ 75%; prin urmare, trebuie respectată administrarea corectă (capsula trebuie înghițită întreagă).
Dabigatranul se leagă în proporție de 34–35% de proteinele plasmatice.
Medicamentul, sub formă de Dabigatranum etexilatum, este un promedicament care suferă o conversie în dabigatranul activ farmacologic. Principala reacție metabolică a dabigatranului este hidroliza mediată de esteraze. Citocromul P450 nu este implicat în metabolismul acestui medicament.
Dabigatranul este excretat în proporție de 85% nemodificat prin urină, în timp ce restul dozei este excretat sub formă de conjugați glucuronici în bilă, prin materiile fecale. Timpul de înjumătățire plasmatică prin eliminare după administrarea repetată este de 12–14 ore.
⚠️ Avertismente
Utilizarea dabigatranului poate provoca sângerări majore (la orice nivel). Riscul de sângerare este crescut la pacienții cu vârsta peste 75 de ani, la cei cu tulburări congenitale de coagulare, la pacienții care primesc concomitent antiagregante plachetare etc. În cazul sângerărilor foarte severe, tratamentul trebuie întrerupt. Pentru prevenirea sângerărilor sunt recomandați inhibitori ai pompei de protoni (de exemplu pantoprazol, omeprazol).
Evaluarea efectului anticoagulant al dabigatranului prin intermediul Raportului Internațional Normalizat (INR) nu oferă rezultate fiabile; prin urmare, sunt recomandate alte metode, precum timpul de trombină diluat, timpul de tromboplastină parțial activată (aPTT) și timpul de coagulare cu ecarină.
Intervențiile chirurgicale planificate pot necesita întreruperea administrării dabigatranului din cauza riscului de sângerare majoră. Această recomandare nu se aplică în cazul cardioversiei și al ablației prin cateter pentru fibrilație atrială. Trebuie luată în considerare clearance-ul prelungit al medicamentului la pacienții cu insuficiență renală. Intervalul necesar între ultima doză de dabigatran și începerea intervenției chirurgicale este de 24 de ore, iar pentru procedurile mai invazive, de 2–4 zile. Atunci când este necesară o intervenție chirurgicală de urgență, se administrează agentul specific de neutralizare a dabigatranului (idarucizumab). În astfel de situații, reluarea administrării dabigatranului este posibilă după 24 de ore, cu condiția ca starea pacientului să fie stabilă.