## Prezentare generală
Durerea toracică (ICD-10: R07) reprezintă orice disconfort sau senzație anormală resimțită între gât și abdomenul superior. Este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care adulții se prezintă la serviciile de urgență din întreaga lume, reprezentând aproximativ 5–8 milioane de vizite la departamentele de urgență pe an doar în Statele Unite [1]. Simptomul variază de la o durere ascuțită și momentană până la o presiune surdă și persistentă și poate avea origine cardiacă, pulmonară, esofagiană, musculo-scheletică sau din nervii peretelui toracic.
Durerea toracică este unul dintre cei mai căutați termeni medicali online, deoarece provoacă anxietate imediată: oamenii se îngrijorează în mod firesc de un posibil infarct miocardic. Cu toate acestea, studiile efectuate în cadrul medicinei primare arată că **cauzele musculo-scheletice și gastrointestinale reprezintă mai mult de jumătate din toate prezentările cu durere toracică**, în timp ce etiologiile cardiace reprezintă aproximativ 8–18 % din cazurile evaluate în ambulatoriu [2, 5]. Diferențierea cauzelor benigne de cele care amenință viața este esențială, iar nicio resursă de pe internet nu poate înlocui o evaluare medicală directă.
> **Atenționare:** Acest articol are exclusiv scop educativ. Dacă prezentați în acest moment durere toracică — în special însoțită de dispnee, transpirații sau iradiere spre braț sau maxilar — **apelați imediat serviciul de urgență (112 / 911 / 999)**.
---
## Cauze frecvente
Cauzele durerii toracice pot fi grupate în funcție de sistemul de organe implicat. Mai jos sunt clasificate aproximativ în funcție de frecvența prezentării în ambulatoriu și în serviciile de urgență [2, 5].
### 1. Musculo-scheletice (30–50 % din durerea toracică în ambulatoriu)
- **Costocondrita / suprasolicitarea peretelui toracic:** Inflamația joncțiunilor costo-sternale sau costo-condrale provoacă sensibilitate localizată, reproductibilă. Este cel mai frecvent diagnostic în evaluarea durerii toracice în medicina primară.
- **Întindere musculară:** Suprasolicitarea mușchilor pectorali sau intercostali (de ex., ridicarea greutăților, un regim nou de exerciții) produce durere legată de activitate.
- **Fractură sau contuzie costală:** Traumatismele sau tusea severă pot fractura coastele, provocând durere ascuțită, dependentă de mișcare.
### 2. Gastrointestinale (10–20 %)
- **Boala de reflux gastroesofagian (BRGE):** Refluxul acid irită mucoasa esofagiană, producând o senzație de arsură retrosternală („pirozis") care poate mima îndeaproape angina pectorală.
- **Spasm esofagian:** Contracția necoordonată a musculaturii netede esofagiene provoacă durere substernală episodică, de tip constrictiv.
- **Boala ulceroasă peptică:** Durerea epigastrică poate fi percepută ca disconfort toracic inferior.
### 3. Cardiace (8–18 % în ambulatoriu; mai frecvente în departamentele de urgență)
- **Angina pectorală stabilă:** Îngustarea aterosclerotică a arterelor coronare reduce aportul de oxigen miocardic în timpul efortului, producând o durere previzibilă de tip presiune, ameliorată de repaus sau nitroglicerină.
- **Sindromul coronarian acut (SCA):** Ruptura plăcii de aterom și formarea trombusului ocluzionează parțial sau complet o arteră coronară. SCA include angina instabilă, infarctul miocardic fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI) și infarctul miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI) [1, 4].
- **Pericardita:** Inflamația sacului pericardic produce durere ascuțită care se agravează în decubit dorsal și se ameliorează la aplecarea înainte în poziție șezândă.
- **Miocardita:** Inflamația virală sau autoimună a miocardului poate cauza durere toracică asociată cu simptome de insuficiență cardiacă.
### 4. Pulmonare (5–10 %)
- **Embolia pulmonară (EP):** Un tromb localizat în vasculatura pulmonară provoacă durere toracică de tip pleuritic, dispnee și tahicardie.
- **Pneumotoraxul:** Prezența aerului în spațiul pleural colapsează plămânul, producând durere unilaterală bruscă și ascuțită.
- **Pneumonia / pleurita:** Infecția sau inflamația țesutului pulmonar sau pleurei produce durere agravată de respirație sau tuse.
### 5. Psihologice / funcționale (10–30 %)
- **Tulburarea de panică / anxietatea:** Activarea simpatică în timpul atacurilor de panică poate provoca constricție toracică, palpitații și hiperventilație care mimează îndeaproape simptomele cardiace.
- **Tulburarea cu simptome somatice:** Durerea toracică cronică, neexplicată medical, poate fi legată de o sensibilitate viscerală crescută.
### 6. Alte cauze
- **Herpes zoster (zona zoster):** Reactivarea virusului varicelo-zosterian într-un dermatom toracic provoacă durere unilaterală, de tip arsură, care poate preceda erupția cu câteva zile.
- **Disecția de aortă:** O ruptură a intimei aortice produce durere bruscă, „sfâșietoare", iradiată spre spate — o urgență chirurgicală.
---
## SEMNE DE ALARMĂ
Solicitați **asistență medicală de urgență imediat (apelați 112 / 911 / 999)** dacă durerea toracică este însoțită de oricare dintre următoarele:
- **Presiune de tip constrictiv, compresiv sau apăsător** în centrul toracelui, cu durată de peste câteva minute
- **Iradierea** durerii spre brațul stâng, maxilar, gât, umăr sau spate
- **Dispnee** în repaus sau la efort minim
- **Diaforeză** (transpirații reci) fără legătură cu temperatura ambientală sau efortul fizic
- **Sincopă sau pre-sincopă** (leșin sau amețeală)
- **Palpitații de novo** sau senzația unui ritm cardiac rapid și neregulat
- **Durere bruscă, severă, de tip „sfâșiere" sau „rupere"** iradiată spre spate (sugerează disecție de aortă)
- **Edem unilateral al membrului inferior** asociat cu durere toracică pleuritică (sugerează embolie pulmonară)
- **Hemoptizie** (tuse cu expectorație sangvinolentă)
- **Cianoză** (colorație albăstruie a buzelor sau a vârfurilor degetelor)
- **Antecedente cunoscute de boală coronariană, insuficiență cardiacă sau procedură cardiacă recentă** cu simptome toracice noi
- **Durere neameliorată de trei doze de nitroglicerină** (la pacienții cu NTG sublingual prescris)
> **Important:** Femeile, persoanele cu diabet zaharat și persoanele vârstnice pot prezenta **simptome atipice** precum fatigabilitate izolată, greață, durere de spate sau disconfort epigastric, în locul presiunii toracice clasice [3]. Un prag scăzut de solicitare a asistenței medicale este esențial pentru aceste populații.
---
## Îngrijirea la domiciliu
Următoarele măsuri non-farmacologice pot fi utile **doar după ce o cauză gravă a fost exclusă** de un profesionist din domeniul sănătății.
### Pentru durerea toracică musculo-scheletică
- **Repaus și modificarea activității:** Evitați mișcările care reproduc durerea (de ex., ridicarea greutăților, flotări) timp de 1–2 săptămâni.
- **Aplicare locală de căldură sau gheață:** Aplicați un compres cald sau un pachet de gheață pe zona sensibilă timp de 15–20 de minute, de mai multe ori pe zi. Gheața este în general preferată în primele 48 de ore; căldura poate fi mai reconfortantă ulterior.
- **Stretching ușor:** Exercițiile de stretching pectoral în cadrul ușii și exercițiile de extensie toracică pot ameliora tensiunea costochondrală după faza acută.
- **Corectarea posturii:** Postura prelungită cu umerii aplecați înainte (munca la birou) poate agrava durerea peretelui toracic. Ajustările ergonomice pot fi benefice.
### Pentru durerea toracică legată de BRGE
- **Ridicați capătul patului** cu 15–20 cm folosind suporturi sau o pernă cu formă de pană.
- **Evitați alimentele declanșatoare:** Declanșatorii frecvenți includ mâncarea picantă, citricele, sosurile pe bază de roșii, ciocolata, cofeina și alcoolul.
- **Nu mâncați cu 2–3 ore înainte de culcare.**
- **Mențineți o greutate corporală sănătoasă:** Obezitatea crește presiunea intra-abdominală și agravează refluxul.
- **Purtați haine largi** în zona abdomenului.
### Pentru constricția toracică legată de anxietate
- **Respirație diafragmatică (abdominală):** Inspirați lent pe nas timp de 4 secunde, mențineți 4 secunde, expirați pe gură timp de 6 secunde. Repetați timp de 5 minute.
- **Relaxarea musculară progresivă** și reducerea stresului bazată pe mindfulness au demonstrat reducerea simptomelor toracice asociate atacurilor de panică.
- **Exercițiul fizic aerob regulat** (150 de minute pe săptămână de activitate moderată) este asociat cu reducerea severității anxietății.
---
## Medicamente eliberate fără prescripție care pot fi utile
Opțiunile fără prescripție sunt adecvate **doar pentru durerea toracică non-cardiacă, evaluată de un clinician**. Nu vă autotratați niciodată durerea toracică pe care o suspectați a fi de origine cardiacă.
| Clasă | Exemplu | Doză tipică pentru adult | Mecanism | Contraindicații principale / Note |
|---|---|---|---|---|
| **AINS** | Ibuprofen (Advil, Motrin) | 200–400 mg la fiecare 4–6 h (max 1200 mg/zi fără prescripție) | Inhibă COX-1/2, reducând inflamația și durerea mediată de prostaglandine | De evitat în boala coronariană cunoscută, insuficiența cardiacă, insuficiența renală, hemoragia GI activă, trimestrul III de sarcină. Se utilizează doza minimă eficientă pentru cea mai scurtă durată. |
| **AINS** | Naproxen (Aleve) | 220 mg la fiecare 8–12 h (max 660 mg/zi fără prescripție) | La fel ca mai sus; timpul de înjumătățire mai lung permite administrare mai rară | La fel ca ibuprofen; poate prezenta un risc cardiovascular ușor mai scăzut dintre AINS (declarația AHA) |
| **Paracetamol** | Paracetamol / Tylenol | 500–1000 mg la fiecare 4–6 h (max 3000 mg/zi pentru utilizare regulată) | Analgezic central; mecanism incomplet elucidat; nu reduce inflamația periferică | Risc de hepatotoxicitate la doze supraterapeutice; de evitat în consumul excesiv de alcool sau boala hepatică |
| **Antiacide** | Carbonat de calciu (Tums), hidroxid de aluminiu/magneziu (Maalox) | Conform instrucțiunilor de pe ambalaj (de ex., 1–2 comprimate la nevoie) | Neutralizează acidul gastric prin contact direct | Durată scurtă de acțiune; produsele pe bază de calciu pot cauza constipație; cele pe bază de magneziu pot cauza diaree |
| **Antagonist al receptorilor H2** | Famotidina (Pepcid AC) | 10–20 mg o dată sau de două ori pe zi | Blochează receptorii histaminici H2 de pe celulele parietale, reducând secreția acidă | În general bine tolerat; se reduce doza în insuficiența renală |
| **Inhibitor de pompă de protoni** | Omeprazol (Prilosec OTC) | 20 mg o dată pe zi timp de maximum 14 zile | Inhibă ireversibil H+/K+ ATPaza (pompa de protoni) din celulele parietale | Nu oferă ameliorare imediată; necesită 1–4 zile pentru efect complet. Curele fără prescripție nu trebuie să depășească 14 zile fără sfat medical |
| **Analgezice topice** | Creme cu mentol/metil salicilat (Bengay, Icy Hot) | Se aplică pe zona afectată a peretelui toracic de 3–4 ori pe zi | Efect de contra-iritant prin activarea TRPM8/TRPA1; vasodilatație locală ușoară | De evitat pe pielea lezată; nu se utilizează cu plăcuțe încălzitoare (risc de arsură); produsele cu metil salicilat prezintă risc de reactivitate încrucișată la alergia la aspirină |
> **Notă privind aspirina:** Aspirina în doză mică (162–325 mg, mestecată) este recomandată ca **tratament de prim ajutor** în cazul unui infarct miocardic suspectat, conform ghidurilor AHA [3], dar nu este un remediu fără prescripție pentru durerea toracică recurentă. Nu luați aspirină în mod regulat pentru durerea toracică fără recomandare medicală.
---
## Opțiuni terapeutice pe bază de prescripție
Medicamentele pe bază de prescripție sunt adaptate diagnosticului subiacent. Tabelul următor rezumă clasele frecvent utilizate atunci când durerea toracică are o etiologie confirmată care necesită farmacoterapie.
| Clasă | Exemple | Indicație | Prescriptor | Note importante |
|---|---|---|---|---|
| **Nitrați** | Nitroglicerină (comprimat sublingual, spray, plasture), isosorbid mononitrat | Angina pectorală (ameliorare acută și profilaxie) | Cardiolog, internist, medic de familie | NTG sublingual acționează în 1–3 min. Contraindicat cu inhibitorii de PDE-5 (sildenafil, tadalafil) — risc de hipotensiune severă. |
| **Beta-blocante** | Metoprolol, atenolol, bisoprolol | Angina stabilă, SCA, controlul frecvenței cardiace | Cardiolog, internist | Reduc frecvența cardiacă și necesarul miocardic de oxigen. Se evită întreruperea bruscă. |
| **Blocante ale canalelor de calciu** | Amlodipină, diltiazem, verapamil | Angina vasospastică, angina stabilă (când beta-blocantele sunt contraindicate) | Cardiolog, internist | Dihidropiridinele (amlodipină) sunt preferate în prezența disfuncției VS; non-dihidropiridinele reduc frecvența cardiacă. |
| **Terapie antiagregantă / anticoagulantă** | Aspirină + clopidogrel/ticagrelor; heparină, enoxaparină | SCA, post-IPC, EP | Cardiolog, hematolog, pneumolog | Durata terapiei antiagregante duale (DAPT) variază (de obicei 6–12 luni post-SCA) [4]. |
| **Statine** | Atorvastatină, rosuvastatină | Boală coronariană, SCA | Cardiolog, internist, medic de familie | Terapia cu statine de intensitate înaltă este recomandată tuturor pacienților cu SCA, indiferent de nivelul bazal al LDL [3]. |
| **Inhibitori ECA / BRA** | Ramipril, lisinopril, valsartan | Post-IM cu disfuncție VS, hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă | Cardiolog, internist | Efect cardioprotector; reduc remodelarea post-infarct. |
| **Inhibitori de pompă de protoni (doză prescrisă)** | Esomeprazol 40 mg, pantoprazol 40 mg | BRGE severă, esofagită erozivă | Gastroenterolog, medic de familie | Pot fi necesari timp de 8–12 săptămâni; utilizarea pe termen lung este asociată cu depleție de magneziu și risc de fracturi. |
| **Colchicină** | Colchicină 0,5 mg | Pericardită acută și recurentă | Cardiolog, internist | Studiile COPE și CORP au demonstrat că colchicina reduce recurența pericarditei cu ~50 % [7]. |
| **Anxiolitice / ISRS** | Sertralină, escitalopram; benzodiazepine pe termen scurt | Tulburare de panică, durere toracică legată de anxietate | Psihiatru, medic de familie | ISRS sunt tratamentul de primă linie pentru tulburarea de panică. Benzodiazepinele sunt indicate doar ca terapie de tranziție pe termen scurt, din cauza riscului de dependență. |
---
## Analize de laborator frecvent solicitate
Alegerea investigațiilor depinde de suspiciunea clinică. Mai jos sunt prezentate testele frecvent solicitate la evaluarea durerii toracice.
| Test | Rațiune | Link |
|---|---|---|
| **Troponină cardiacă de înaltă sensibilitate (hs-cTnI sau hs-cTnT)** | Biomarker de referință („gold standard") pentru leziunea miocardică. Măsurătorile seriate (0 h și 1–3 h) pot confirma sau exclude IM cu sensibilitate înaltă [6]. | [Test troponină](/tests/troponin) |
| **Electrocardiograma (ECG / EKG)** | Identifică modificări de segment ST, aritmii și anomalii de conducere. Trebuie efectuată în primele 10 minute de la prezentarea în urgență pentru durerea toracică acută [3]. | [ECG](/tests/ecg) |
| **Radiografie toracică** | Evaluează pneumotoraxul, pneumonia, revărsatul pleural, lărgirea mediastinului (disecție de aortă) și cardiomegalia. | [Radiografie toracică](/tests/chest-xray) |
| **Hemoleucograma completă (HLG)** | Anemia poate agrava angina; leucocitoza poate sugera infecție sau inflamație. | [HLG](/tests/cbc) |
| **Panel metabolic de bază (PMB)** | Dezechilibrele electrolitice (potasiu, magneziu) pot provoca aritmii. Creatinina evaluează funcția renală înaintea investigațiilor imagistice cu substanță de contrast. | [PMB](/tests/bmp) |
| **D-dimeri** | Crescuți în embolia pulmonară, disecția de aortă și alte stări trombotice. Cel mai util când probabilitatea pre-test este scăzută-moderată (scorul Wells). | [D-dimeri](/tests/d-dimer) |
| **BNP / NT-proBNP** | Crescut în insuficiența cardiacă; ajută la diferențierea dispneei cardiace de cea pulmonară. | [BNP](/tests/bnp) |
| **Profil lipidic** | Evaluează factorii de risc cardiovascular (LDL, HDL, trigliceride) la pacienții cu boală coronariană suspectată sau confirmată. | [Profil lipidic](/tests/lipid-panel) |
| **Angiografie pulmonară CT (CTPA)** | Investigație imagistică definitivă pentru embolia pulmonară când suspiciunea clinică este moderată-înaltă. | [CTPA](/tests/ct-pulmonary-angiography) |
| **Angiografie coronariană CT (CCTA)** | Evaluare non-invazivă a anatomiei arterelor coronare; recomandată din ce în ce mai mult ca investigație imagistică de primă linie pentru durerea toracică stabilă conform ghidurilor AHA/ACC din 2021 [3]. | [CCTA](/tests/coronary-ct-angiography) |
| **Test de stres** (de efort sau farmacologic) | Evaluează ischemia inductibilă la pacienții cu probabilitate pre-test intermediară de boală coronariană. | [Test de stres](/tests/stress-test) |
| **pH-metrie esofagiană / manometrie** | Indicată când se suspectează BRGE sau dismotilitate esofagiană, după excluderea cauzelor cardiace. | [Studiu pH esofagian](/tests/esophageal-ph-monitoring) |
---
## Populații speciale
### Copii și adolescenți
Durerea toracică la pacienții pediatrici este în marea majoritate benignă; cauzele cardiace reprezintă mai puțin de 5 % din prezentări. Etiologiile frecvente includ costocondrita, astmul indus de efort și anxietatea. Cu toate acestea, următoarele situații necesită evaluare cardiologică pediatrică urgentă:
- Durere toracică de efort cu sincopă
- Boală cardiacă congenitală cunoscută
- Antecedente familiale de moarte subită cardiacă înainte de 40 de ani sau canalopatii ereditare (sindrom QT lung, sindrom Brugada, cardiomiopatie hipertrofică)
- Durere asociată cu febră și suflu cardiac nou (posibilă miocardită sau boală Kawasaki)
**Notă privind medicația:** Dozarea AINS la copii trebuie să respecte ghidurile bazate pe greutate corporală (de ex., ibuprofen 5–10 mg/kg la fiecare 6–8 h) și trebuie confirmată cu un medic pediatru. Aspirina este în general evitată la copiii sub 16 ani din cauza riscului de sindrom Reye, cu excepția unor afecțiuni specifice (de ex., boala Kawasaki) sub supraveghere de specialitate.
### Sarcina
Durerea toracică în timpul sarcinii poate rezulta din modificări fiziologice (creșterea volumului plasmatic, deplasarea superioară a diafragmului, laxitate ligamentară mediată hormonal) sau condiții patologice. Considerații importante:
- **BRGE** este extrem de frecventă în sarcină (prevalență de 30–80 %). Tratamentul de primă linie include modificări ale stilului de viață și antiacide. Famotidina și omeprazolul sunt considerate în general acceptabile în sarcină când sunt necesare (fostă categorie FDA B), dar clinicienii trebuie să evalueze beneficiile și riscurile.
- **Cardiomiopatia peripartum** este rară, dar gravă; dispneea și durerea toracică nou-apărute în trimestrul trei sau în perioada postpartum necesită ecocardiografie urgentă.
- **Riscul de embolie pulmonară** este de 4–5 ori mai mare în timpul sarcinii și în perioada postpartum. D-dimerii sunt fiziologic crescuți în sarcină, limitând utilitatea lor; pot fi necesare CTPA sau scintigrafie V/Q.
- **AINS** trebuie evitate, în special după săptămâna 20 de gestație (risc de închidere prematură a canalului arterial și oligohidramnios, conform comunicatului de siguranță FDA din 2020).
- **Inhibitorii ECA și BRA** sunt contraindicați pe toată durata sarcinii (teratogenitate, toxicitate renală fetală).
### Vârstnici (≥ 65 de ani)
Adulții în vârstă sunt mai predispuși să prezinte **durere toracică atipică sau „echivalente anginoase"** precum dispnee izolată, fatigabilitate sau confuzie. Considerații importante:
- **Ischemia silențioasă** este mai prevalentă la vârstnici și la persoanele cu diabet zaharat.
- **Polifarmacia** crește riscul de interacțiuni medicamentoase. AINS trebuie utilizate cu precauție din cauza riscurilor cardiovasculare, renale și de hemoragie GI crescute.
- **Stenoza aortică** devine din ce în ce mai frecventă odată cu vârsta și se poate manifesta prin durere toracică de efort, sincopă sau insuficiență cardiacă.
- **Funcția renală redusă** poate necesita ajustarea dozelor pentru medicamente precum colchicina, enoxaparina și famotidina.
### Sportivi
Durerea toracică în timpul efortului la sportivii tineri ridică suspiciunea de:
- **Cardiomiopatie hipertrofică (CMH):** Principala cauză de moarte subită cardiacă la sportivii tineri. Durerea toracică de efort, sincopa sau antecedentele familiale de CMH impun ecocardiografie și eventual RMN cardiac.
- **Anomalii ale arterelor coronare:** Originile coronariene aberante pot cauza ischemie de efort.
- **Miocardita:** Frecvent post-virală; sportivii trebuie restricționați de la competiții timp de 3–6 luni după diagnostic, conform consensului AHA/ACC.
- **Commotio cordis:** Un impact direct asupra precordiului într-o fază vulnerabilă a ciclului cardiac poate declanșa fibrilație ventriculară — o urgență medicală.
- **Bronhoconstricția indusă de efort** este o cauză benignă frecventă a constricției toracice la sportivi.
Screening-ul cardiovascular pre-participare (anamneză, examen fizic și, în unele țări, ECG) poate identifica persoanele cu risc crescut.
---
## Când să escaladați
Utilizați următorul cadru pentru a determina urgența evaluării medicale:
### Apelați serviciul de urgență (112 / 911 / 999) imediat
- Durere toracică cu oricare dintre semnele de alarmă enumerate mai sus
- Infarct miocardic suspectat (presiune/constricție cu durată > 5 minute, cu diaforeză, iradiere sau dispnee)
- Durere toracică sau dorsală bruscă și severă (posibilă disecție de aortă)
- Durere toracică cu semne de șoc (hipotensiune, alterarea stării de conștiență, paloare)
### Prezentați-vă la urgență / gardă (în câteva ore)
- Durere toracică nou-apărută în repaus, fără semne de alarmă, dar cu factori de risc cardiovascular (fumat, diabet zaharat, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, antecedente familiale de boală coronariană prematură)
- Durere toracică pleuritică cu imobilizare recentă, intervenție chirurgicală sau călătorie (risc de EP)
- Durere toracică cu febră > 38,5 °C și tuse productivă (posibilă pneumonie)
- Durere toracică post-traumatică cu dificultăți de respirație (fractură costală, pneumotorax)
### Consultați medicul de familie (în 1–2 zile)
- Sensibilitate recurentă și reproductibilă a peretelui toracic, fără semne de alarmă
- Arsură toracică corelată cu mesele, ameliorată parțial de antiacide
- Constricție toracică asociată cu tulburare de anxietate cunoscută, fără elemente noi
- Durere toracică persistentă mai mult de câteva zile, în ciuda măsurilor fără prescripție
### Programare de rutină (în 1–2 săptămâni)
- Disconfort toracic ușor, intermitent, clar musculo-scheletic și în ameliorare
- Control după vizita la urgență în care cauzele grave au fost excluse
- Discuție privind optimizarea factorilor de risc cardiovascular (lipide, tensiune arterială, renunțarea la fumat)
> **Principiu general:** Când aveți dubii, este preferabil să solicitați asistență medicală mai devreme decât mai târziu. Durerea toracică este un simptom în care costul unei „alarme false" este cu mult mai mic decât costul unui diagnostic ratat.
---
## Referințe
[1] Amsterdam EA, Wenger NK, Brindis RG, et al. 2014 AHA/ACC guideline for the management of patients with non-ST-elevation acute coronary syndromes. *J Am Coll Cardiol*. 2014;64(24):e139–e228. PMID:25260718.
[2] Swap CJ, Nagurney JT. Value and limitations of chest pain history in the evaluation of patients with suspected acute coronary syndromes. *JAMA*. 2005;294(20):2623–2629. PMID:16234498.
[3] Gulati M, Levy PD, Mukherjee D, et al. 2021 AHA/ACC/ASE/CHEST/SAEM/SCCT/SCMR guideline for the evaluation and diagnosis of chest pain. *Circulation*. 2021;144(22):e368–e454. PMID:34709879.
[4] Collet JP, Thiele H, Barbato E, et al. 2020 ESC guidelines for the management of acute coronary syndromes in patients presenting without persistent ST-segment elevation. *Eur Heart J*. 2021;42(14):1289–1367. PMID:32860058.
[5] Fruergaard P, Launbjerg J, Hesse B, et al. The diagnoses of patients admitted with acute chest pain but without myocardial infarction. *Eur Heart J*. 1996;17(7):1028–1034. PMID:8809520.
[6] Body R, Carley S, McDowell G, et al. Rapid exclusion of acute myocardial infarction in patients with undetectable troponin using a high-sensitivity assay. *J Am Coll Cardiol*. 2011;58(13):1332–1339. PMID:21920261.
[7] Imazio M, Brucato A, Cemin R, et al. Colchicine for recurrent pericarditis (CORP): a randomized trial. *Ann Intern Med*. 2011;155(7):409–414. PMID:21873705.
[8] National Institute for Health and Care Excellence (NICE). Chest pain of recent onset: assessment and diagnosis. Clinical guideline [CG95]. Updated 2016. Available at: https://www.nice.org.uk/guidance/cg95.
[9] U.S. Food and Drug Administration. FDA Drug Safety Communication: FDA recommends avoiding use of NSAIDs in pregnancy at 20 weeks or later. October 2020. Available at: https://www.fda.gov/drugs/drug-safety-and-availability.
---
*Ultima revizuire: aprilie 2026. Acest articol are exclusiv scop informativ și nu constituie sfat medical. Consultați întotdeauna un profesionist calificat din domeniul sănătății pentru diagnosticarea și tratamentul durerii toracice sau al oricărei afecțiuni medicale.*
