Durerea de stomac (durerea abdominală): cauze, semnale de alarmă și tratament

## Prezentare generală Durerea de stomac — denumită clinic durere abdominală — este unul dintre cele mai frecvente simptome întâlnite atât în medicina primară, cât și în medicina de urgență. Aceasta cuprinde orice disconfort resimțit între torace și pelvis și poate varia de la o durere surdă, intermitentă, până la o durere severă, debilitantă, care necesită intervenție de urgență. Clasificarea Internațională a Bolilor o codifică sub **ICD-10 R10** (durere abdominală și pelvină), cu sub-coduri care specifică localizarea (de ex., R10.1 pentru durerea abdominală superioară, R10.3 pentru durerea abdominală inferioară). Durerea abdominală este **cel mai frecvent motiv singular** de prezentare la departamentul de urgență din Statele Unite, reprezentând aproximativ 11–12% din toate prezentările la urgență [1]. În cabinetele de medicină primară, aceasta se numără printre primele zece motive de prezentare, cu o prevalență estimată pe durata vieții a tulburărilor funcționale de durere abdominală (precum sindromul intestinului iritabil) care afectează 10–15% din populația adultă globală [2]. O revizuire sistematică din 2014 a constatat că durerea abdominală în medicina primară este cel mai adesea autolimitantă, dar aproximativ 10% din cazuri au o cauză organică subiacentă care necesită tratament țintit [3]. Oamenii caută informații despre durerea de stomac deoarece este o experiență aproape universală, dar cu o semnificație foarte variabilă. Durerea poate proveni din tractul gastrointestinal propriu-zis (durere viscerală), din peretele abdominal sau peritoneu (durere somatică/parietală) sau poate fi referită de la structuri extra-abdominale precum inima sau plămânii. Înțelegerea caracterului, localizării, momentului apariției și a trăsăturilor asociate ale durerii abdominale este esențială pentru a determina dacă auto-îngrijirea este adecvată sau dacă este necesară o evaluare medicală. > **Disclaimer:** Acest articol are doar scop informativ și nu înlocuiește sfatul medical profesional. Dacă aveți durere abdominală severă sau persistentă, consultați un medic. --- ## Cauze frecvente Durerea abdominală are un diagnostic diferențial larg. Următoarele cauze sunt organizate aproximativ după frecvență în cabinetele de medicină primară și în serviciile de urgență pentru adulți, cu o scurtă prezentare fiziopatologică pentru fiecare. ### 1. Dispepsia funcțională și indigestia Cea mai frecventă cauză de durere abdominală superioară recurentă fără simptome de alarmă. Se consideră că implică hipersensibilitate viscerală, acomodare gastrică deficitară și motilitate gastroduodenală alterată. Un ghid din 2017 al Colegiului American de Gastroenterologie (ACG) estimează că dispepsia funcțională afectează 15–20% din populația occidentală [4]. ### 2. Sindromul intestinului iritabil (SII) O tulburare gastrointestinală funcțională caracterizată prin durere abdominală recurentă asociată cu modificarea tranzitului intestinal (diaree, constipație sau ambele). Fiziopatologia implică dereglarea axei intestin-creier, hipersensibilitate viscerală, modificarea microbiotei intestinale și inflamație mucoasă de grad scăzut. SII afectează aproximativ 11% din populația globală [2]. ### 3. Gastrita și boala ulceroasă peptică Inflamația mucoasei gastrice (gastrită) sau eroziunea mucoasei care se extinde prin muscularis mucosae (ulcer). Cele două etiologii principale sunt infecția cu *Helicobacter pylori* și utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS). *H. pylori* perturbă bariera de bicarbonat a mucoasei, în timp ce AINS-urile inhibă sinteza prostaglandinelor, reducând fluxul sanguin mucosal și secreția de mucus protector [5]. ### 4. Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) Refluxul acidului gastric în esofag, perceput frecvent ca durere epigastrică sau retrosternală („arsuri"). Cauzat de relaxarea tranzitorie a sfincterului esofagian inferior, hernie hiatală sau clearance esofagian deficitar. ### 5. Gastroenterita acută Infecția tractului gastrointestinal cauzată de virusuri (norovirus, rotavirus), bacterii (*Salmonella*, *Campylobacter*, *E. coli*) sau paraziți. Produce durere abdominală difuză, crampiformă, cu diaree și/sau vărsături. De obicei autolimitantă (24–72 ore). ### 6. Constipația Eliminarea rară sau dificilă a scaunului, cauzând balonare, crampe și durere în cadranul inferior stâng. Fiziopatologia implică tranzit colonic lent, disfuncție de planșeu pelvin sau aport inadecvat de fibre alimentare și lichide. ### 7. Colica biliară și colecistita Calculii biliari care obstruează ductul cistic produc durere episodică în cadranul superior drept (colică biliară). Obstrucția persistentă cu inflamație secundară duce la colecistită acută. Durerea este de obicei postprandială, cu durata de 30 de minute până la câteva ore. ### 8. Apendicita Inflamația apendicelui vermiform, care se prezintă clasic ca durere periombilicală ce migrează spre cadranul inferior drept (punctul McBurney). Riscul pe durata vieții este de aproximativ 7–8%. Obstrucția lumenului apendicular (de către un fecalit, hiperplazie limfoidă) duce la supracreștere bacteriană, ischemie murală și posibilă perforație [1]. ### 9. Cauze urinare și renale Calculii renali (nefrolitiaza) cauzează durere severă, de tip colică, în flanc, cu iradiere spre zona inghinală. Infecțiile tractului urinar se pot prezenta cu disconfort suprapubian. Pielonefrita cauzează durere în flanc cu febră. ### 10. Durerea musculoscheletală / a peretelui abdominal Adesea trecută cu vederea, durerea peretelui abdominal (de ex., elongația tecii mușchiului drept abdominal, sindromul de captare a nervului cutanat anterior) poate mima o patologie viscerală. Semnul Carnett (durere accentuată la contracția peretelui abdominal) ajută la diferențierea de cauzele intra-abdominale. ### Cauze mai rare, dar importante - **Pancreatita** — durere epigastrică iradiată în spate, asociată cu consumul de alcool sau cu calculii biliari - **Ischemia mezenterică** — „durere disproporționată față de examenul clinic" la pacienții vârstnici cu factori de risc vascular - **Anevrismul de aortă abdominală** — masă abdominală pulsatilă cu durere de spate - **Ocluzia intestinului subțire** — durere de tip colică, distensie, vărsături, absența gazelor - **Cauze ginecologice** — sarcină ectopică, torsiune ovariană, endometrioză --- ## SEMNALE DE ALARMĂ Următoarele semne și simptome asociate cu durerea abdominală necesită **evaluare medicală imediată** (departamentul de urgență sau apelarea serviciilor de urgență): - **Durere abdominală bruscă, severă (de tip „lovitură de trăsnet")** — poate indica perforație, disecție de aortă sau anevrism rupt - **Abdomen rigid, „de lemn"** — sugerează peritonită - **Hematemeza (vărsături cu sânge) sau melena (scaune negre, gudronate)** — indică hemoragie digestivă superioară - **Hematochezia (sângerare rectală roșie)** cu instabilitate hemodinamică - **Durere abdominală cu febră > 38,5 °C (101,3 °F) și frisoane** - **Semne de șoc**: tahicardie, hipotensiune, paloare, confuzie, diaforeză - **Durere severă la un pacient peste 65 de ani** — risc crescut de ischemie mezenterică, anevrism de aortă abdominală și prezentări atipice ale afecțiunilor frecvente - **Durere abdominală cu test de sarcină pozitiv** — sarcina ectopică trebuie exclusă - **Imposibilitatea de a elimina gaze sau scaun** cu distensie progresivă — sugerează ocluzie intestinală - **Durere iradiată spre maxilar, brațul stâng sau umăr** — prezentare atipică de infarct miocardic, în special la femei și la pacienții diabetici - **Intervenție chirurgicală abdominală sau procedură recentă** cu durere nou-apărută — dehiscența anastomozei, abces sau hemoragie - **Antecedente cunoscute de anevrism de aortă** cu durere dorsală sau abdominală nouă --- ## Îngrijirea la domiciliu Pentru durerea abdominală ușoară, fără semnale de alarmă (niciun semnal de alarmă dintre cele de mai sus), următoarele măsuri non-farmacologice bazate pe dovezi pot oferi ameliorare: ### Modificări alimentare - **Mese mici și frecvente** — reduc distensia gastrică și stimulează mai puțină secreție acidă la fiecare masă - **Evitarea factorilor declanșatori cunoscuți** — printre factorii frecvenți se numără alimentele picante, alimentele grase/prăjite, cafeina, alcoolul și băuturile carbogazoase - **Dieta BRAT** (banane, orez, compot de mere, pâine prăjită) — recomandată tradițional în gastroenterită pentru a reduce volumul scaunelor, deși dovezile sunt limitate; alimentele fără condimente sunt în general mai bine tolerate - **Aport adecvat de fibre** (25–30 g/zi) — benefic pentru durerea asociată constipației; se crește treptat pentru a evita balonarea [2] ### Hidratare - **Rehidratare orală** — esențială în gastroenterită. Soluțiile de rehidratare orală (SRO) care conțin glucoză și electroliți sunt preferate față de apa simplă pentru pierderile semnificative de lichide - Evitați consumul excesiv de alcool și cafea, care pot agrava gastrita și deshidratarea ### Măsuri fizice și comportamentale - **Terapia cu căldură** — o compresă caldă sau un termfor aplicat pe abdomen timp de 15–20 de minute poate ameliora crampele prin promovarea relaxării musculaturii netede. Un studiu randomizat mic a constatat că aplicarea continuă de căldură topică de nivel scăzut a fost comparabilă cu ibuprofenul pentru durerea abdominală asociată menstruației - **Odihnă și poziționare** — culcatul pe partea stângă cu genunchii trași spre piept (poziție fetală) poate reduce presiunea asupra intestinului și poate ameliora disconfortul cauzat de gaze - **Managementul stresului** — axa intestin-creier este bine stabilită; stresul psihologic exacerbează durerea gastrointestinală funcțională. Tehnici precum respirația diafragmatică, relaxarea musculară progresivă și terapia cognitiv-comportamentală (TCC) au demonstrat eficacitate pentru simptomele SII [2] - **Uleiul de mentă (capsule enterosolubile)** — o meta-analiză de calitate Cochrane din 2019 a constatat că uleiul de mentă a îmbunătățit semnificativ simptomele globale ale SII și durerea abdominală comparativ cu placebo, probabil prin antagonismul canalelor de calciu în musculatura netedă intestinală [6] ### Ce trebuie evitat - **Nu** aplicați compresă caldă pe abdomen dacă se suspectează apendicită sau o altă cauză chirurgicală - Evitați AINS-urile (ibuprofen, naproxen) dacă este probabilă gastrita sau ulcerul — pot agrava leziunea mucoasei - Nu luați laxative pentru durere abdominală de cauză necunoscută --- ## Medicamente fără rețetă (OTC) utile Medicamentele fără prescripție medicală pot fi adecvate pentru simptomele abdominale ușoare până la moderate, fără semnale de alarmă. Citiți întotdeauna prospectul și respectați dozele recomandate. | Clasă | Exemplu/e | Doză obișnuită la adult | Note / Contraindicații | |---|---|---|---| | **Antiacide** | Carbonat de calciu (Tums), Hidroxid de magneziu / Hidroxid de aluminiu (Maalox) | 500–1000 mg carbonat de calciu la nevoie (max. 7500 mg/zi) | Ameliorare rapidă a simptomelor prin neutralizarea acidului gastric. Produsele pe bază de calciu pot cauza constipație; cele pe bază de magneziu pot cauza diaree. De evitat în insuficiența renală. | | **Antagoniști ai receptorilor H2** | Famotidine (Pepcid AC) | 10–20 mg o dată sau de două ori pe zi | Reduce secreția acidă gastrică. Debut de acțiune ~30 min. În general bine tolerat. Preferat față de ranitidină (retrasă de pe piață din cauza preocupărilor legate de NDMA — FDA 2020). | | **Inhibitori ai pompei de protoni (OTC)** | Omeprazole (Prilosec OTC), Esomeprazole (Nexium 24HR) | 20 mg o dată pe zi timp de maximum 14 zile | Cea mai puternică supresie acidă. Efectul complet apare în 1–3 zile. Nu este pentru ameliorare imediată. Nu trebuie utilizat peste 14 zile fără supraveghere medicală. Risc de infecție cu *C. difficile*, hipomagneziemie și deficit de B12 la utilizarea pe termen lung [5]. | | **Simeticonă** | Gas-X, Mylicon | 40–125 mg după mese și la culcare (max. 500 mg/zi) | Agent antispumant care coagulează bulele de gaz. Fără absorbție sistemică. Foarte sigur, dar dovezi limitate de eficacitate pentru balonarea funcțională. | | **Subsalicilat de bismut** | Pepto-Bismol | 524 mg la fiecare 30–60 min la nevoie (max. 8 doze/zi) | Efecte antimicrobiene, antiinflamatorii și antisecretorii. Util pentru diareea călătorului și dispepsia ușoară. **De evitat** în alergia la salicilați, la copii (risc de sindrom Reye) și la pacienții sub anticoagulante. | | **Loperamidă** | Imodium A-D | 4 mg inițial, apoi 2 mg după fiecare scaun moale (max. 16 mg/zi) | Agonist al receptorilor mu-opioizi la nivelul peretelui intestinal; încetinește motilitatea. Doar pentru crampele asociate diareei. **Nu se utilizează** în diareea cu sânge sau infecția suspectată cu *C. difficile*. | | **Suplimente de fibre** | Psyllium (Metamucil), Metilceluloză (Citrucel) | Psyllium: 1 linguriță rasă (≈3,4 g) în 240 ml apă, de 1–3 ori pe zi | Agenți de volum pentru durerea asociată constipației. Creșteți doza treptat. Asigurați un aport adecvat de lichide. | | **Laxative osmotice** | Polietilenglicol (MiraLAX) | 17 g în 240 ml apă o dată pe zi | Pentru constipație. Debut de acțiune în 1–3 zile. Bine tolerat; în general sigur pentru utilizare pe termen scurt. | > **Important:** Medicamentele fără prescripție trebuie utilizate pentru managementul simptomatic pe termen scurt. Dacă simptomele persistă peste 2 săptămâni sau se agravează, se recomandă evaluare medicală. --- ## Opțiuni pe bază de rețetă Terapia pe bază de rețetă este indicată atunci când măsurile OTC eșuează, când este stabilit un diagnostic specific sau când severitatea simptomelor necesită intervenție farmacologică țintită. Aceste medicamente trebuie administrate doar sub supraveghere medicală. | Clasă | Exemplu/e | Indicație | Note | |---|---|---|---| | **IPP pe rețetă** | Omeprazole 40 mg, Pantoprazole 40 mg, Lansoprazole 30 mg | BRGE, boală ulceroasă peptică, eradicarea *H. pylori* (ca parte a terapiei triple/cvadrupla) | Doze mai mari și cure mai lungi decât cele OTC. Monitorizare pentru complicații pe termen lung. | | **Terapia de eradicare a *H. pylori*** | Terapie triplă cu claritromicină (IPP + claritromicină + amoxicilină) sau terapie cvadruplă cu bismut | Infecție confirmată cu *H. pylori* | Durata tratamentului 10–14 zile. Rezistența la antibiotice este în creștere; terapia ghidată de antibiogramă este preferată acolo unde este disponibilă [5]. | | **Antispastice** | Hioscină butilbromură (Buscopan), Diciclomină (Bentyl) | Crampe asociate SII, colică biliară | Efecte secundare anticolinergice (uscăciunea gurii, retenție urinară, vedere încețoșată). De evitat în glaucom și hipertrofia de prostată. | | **Antidepresive triciclice (doză mică)** | Amitriptilină 10–25 mg la culcare | Durere abdominală funcțională, SII (predominant algic) | Efect neuromodulator asupra procesării durerii viscerale. Nu se utilizează ca antidepresiv la aceste doze. Titrare treptată. Medic prescriptor: gastroenterolog sau medic de familie [4]. | | **ISRS / IRSN** | Duloxetină, Citalopram | Durere gastrointestinală funcțională cu anxietate/depresie comorbidă | Poate ameliora simptomele globale prin modularea centrală a durerii. Prescrise de medicul de familie sau psihiatru. | | **Rifaximină** | Xifaxan 550 mg de 3 ori/zi x 14 zile | SII cu diaree (SII-D) | Antibiotic neabsorbabil care modulează microbiomul intestinal. Aprobat de FDA pentru SII-D. Pot fi necesare cure repetate [2]. | | **Linaclotidă / Plecanatidă** | Linzess 145–290 mcg zilnic | SII cu constipație (SII-C), constipație cronică idiopatică | Agonist al guanilat-ciclazei C. Crește secreția de lichid intestinal. Se administrează pe stomacul gol cu 30 min înainte de prima masă. | | **Acid ursodeoxicolic** | Ursodiol 8–10 mg/kg/zi | Dizolvarea calculilor biliari (pacienți selectați), durere biliară | Pentru calculi biliari de colesterol la pacienții neeligibili pentru chirurgie. Dizolvă calculii lent, în 6–24 luni. | | **Substituție de enzime pancreatice** | Creon (pancrelipază) | Insuficiență pancreatică exocrină (pancreatită cronică) | Doza se titrează în funcție de aportul de grăsimi. Prescris de gastroenterolog. | --- ## Analize de laborator frecvent solicitate Atunci când durerea abdominală necesită evaluare medicală, clinicienii utilizează analize de laborator și investigații imagistice pentru a restrânge diagnosticul diferențial. Testele specifice solicitate depind de localizarea durerii, caracterul acesteia și contextul clinic [1][7]. | Test | Rațiune | |---|---| | **Hemoleucograma completă (HLG)** | Evaluarea infecției (leucocite crescute), anemiei (pierdere de sânge GI), trombocitozei (inflamație). Consultați [testul HLG](/tests/complete-blood-count). | | **Profil metabolic complet (CMP)** | Evaluarea electroliților, funcției renale (uree/creatinină), enzimelor hepatice (AST, ALT), bilirubinei și glicemiei. Enzimele hepatice anormale sugerează patologie hepatobiliară. Consultați [testul CMP](/tests/comprehensive-metabolic-panel). | | **Lipaza** | Valorile crescute > 3× limita superioară a normalului sunt diagnostice pentru pancreatita acută. Mai specifică decât amilaza. Consultați [testul Lipază](/tests/lipase). | | **Sumar de urină** | Screening pentru infecție urinară, calculi renali (hematurie) sau cetoacidoză diabetică (cetonurie). Consultați [testul Sumar de urină](/tests/urinalysis). | | **Proteina C reactivă (PCR) / VSH** | Markeri inflamatori nespecifici. Utili pentru diferențierea bolii funcționale de cea organică și monitorizarea bolii inflamatorii intestinale. Consultați [testul PCR](/tests/c-reactive-protein). | | **Examene de scaun** | Calprotectina fecală (diferențiază BII de SII), coprocultură, examen parazitologic, toxina *C. difficile*, test de sânge ocult în scaun (FOBT). Consultați [testul Calprotectină fecală](/tests/fecal-calprotectin). | | **Test de sarcină urinar/seric (beta-hCG)** | **Obligatoriu** la toate femeile de vârstă fertilă cu durere abdominală, pentru excluderea sarcinii ectopice. Consultați [testul de Sarcină](/tests/pregnancy-test-hcg). | | **Testarea pentru *H. pylori*** | Test respirator cu uree sau antigen în scaun, dacă este prezentă dispepsia. Serologia este mai puțin preferată (nu poate diferenția infecția activă de cea anterioară) [5]. | | **Panel celiac** | Transglutaminaza tisulară (tTG-IgA) cu IgA totală. De luat în considerare în durerea abdominală cronică cu diaree, scădere ponderală sau deficit de fier. Consultați [panelul Celiac](/tests/celiac-panel). | | **Lactat** | Crescut în ischemia mezenterică, sepsis sau necroza intestinală. Test important când se suspectează ischemie. | ### Imagistică - **Ecografia abdominală** — investigație de primă linie pentru durerea din cadranul superior drept (calculi biliari, colecistită) și în sarcină - **CT abdomen/pelvis cu substanță de contrast** — standardul de aur pentru evaluarea durerii abdominale acute în urgență; sensibilitate crescută pentru apendicită, diverticulită, ocluzie și perforație [7] - **Radiografia abdominală** — utilă pentru ocluzia intestinală (nivele hidroaerice) și aerul liber (perforație), deși în mare parte înlocuită de CT - **Endoscopia digestivă superioară (EDS)** — indicată pentru dispepsia persistentă cu simptome de alarmă, hemoragie GI sau eșecul terapiei empirice - **Colonoscopia** — indicată pentru hemoragia digestivă inferioară, modificarea tranzitului intestinal la pacienții ≥ 45 ani sau testul imunologic fecal (FIT) pozitiv --- ## Populații speciale ### Copii și adolescenți Durerea abdominală este extrem de frecventă la copii, tulburările funcționale de durere abdominală (conform criteriilor Roma IV) afectând până la 13,5% din copiii de vârstă școlară. Considerații cheie: - **Invaginația intestinală** (de obicei 6 luni – 3 ani) — scaune cu aspect de „jeleu de coacăze", durere severă de tip colică intermitentă, letargie - **Apendicita** — incidență maximă la vârsta de 10–19 ani; prezentările atipice sunt mai frecvente la copiii mai mici - **Durerea abdominală funcțională** — diagnostic de excludere; reassurarea, modificările alimentare și terapiile psihologice (hipnoterapie, TCC) sunt de primă linie - **Dozarea medicamentelor** — dozele pediatrice pentru medicamentele OTC trebuie să respecte recomandările bazate pe vârstă și greutate de pe etichetă. **Consultați întotdeauna un pediatru înainte de a administra medicamente copiilor**, în special sub 12 ani. Subsalicilatul de bismut este **contraindicat** la copii și adolescenți din cauza riscului de sindrom Reye. - Inhibitorii pompei de protoni sunt aprobați de FDA pentru copii cu vârsta ≥ 1 an pentru indicații specifice (BRGE, esofagită erozivă) la doze bazate pe greutate — doar sub îndrumare medicală. ### Sarcina Durerea abdominală în sarcină necesită evaluare atentă din cauza suprapunerii etiologiilor obstetricale și non-obstetricale: - **Trimestrul I**: excludeți întotdeauna sarcina ectopică; durerea de ligament rotund este frecventă și benignă - **Trimestrul II/III**: luați în considerare preeclampsia (durere în cadranul superior drept + hipertensiune + proteinurie), sindromul HELLP, abruptio placentae și travaliul prematur - **Siguranța medicamentelor**: - **Acetaminofen (paracetamol)** — în general considerat sigur pe parcursul tuturor trimestrelor (fost FDA Categoria B) - **AINS** — de evitat după 20 de săptămâni de gestație din cauza riscului de închidere prematură a ductului arterial și oligohidramnios (avertizare FDA, 2020) - **IPP** — omeprazolul a fost fost FDA Categoria C; datele mai noi susțin în general siguranța, dar se utilizează doar când este clar necesar. Famotidina poate fi preferată ca supresie acidă de primă linie - **Subsalicilat de bismut** — **contraindicat** în sarcină (componenta salicilată) - **Antispastice** — date de siguranță limitate; utilizare doar sub îndrumare obstetricală - ACOG recomandă ca **orice pacientă gravidă cu durere abdominală acută să fie evaluată prompt** de un medic; investigațiile imagistice (începând cu ecografia) nu trebuie amânate atunci când sunt indicate ### Vârstnici (≥ 65 ani) Adulții în vârstă prezintă provocări unice: - **Prezentări atipice** — durerea poate fi mai puțin severă în ciuda patologiei grave (de ex., perforație nedureroasă la pacienții sub corticoterapie, sensibilitate minimă în ischemia mezenterică) - **Mortalitate mai mare** — afecțiunile abdominale acute au o mortalitate de 6–8× mai mare la vârstnici comparativ cu adulții tineri [1] - **Polifarmacia** — AINS-urile, anticoagulantele și corticosteroizii cresc riscul de hemoragie GI. Reconcilierea medicamentoasă este esențială - **Cauze vasculare** — ischemia mezenterică trebuie luată în considerare la orice pacient vârstnic cu „durere disproporționată față de examenul clinic", mai ales la cei cu fibrilație atrială, insuficiență cardiacă sau boală vasculară periferică - **Prag mai scăzut pentru imagistică** — CT-ul este în general recomandat mai devreme în evaluarea pacienților vârstnici cu durere abdominală acută [7] - IPP-urile și blocanții H2 sunt în general bine tolerate, dar pot interacționa cu clopidogrelul (omeprazol) sau pot necesita ajustarea dozei în funcție de funcția renală (famotidină) ### Sportivi - **Durerea abdominală tranzitorie asociată efortului (ETAP)** — cunoscută popular ca „junghi". Mecanismul poate implica ischemia diafragmatică sau tracțiunea ligamentelor peritoneale. De obicei benignă și autolimitantă; încetinirea ritmului și respirația profundă oferă de obicei ameliorare - **Diareea alergătorului / disconfortul GI** — afectează până la 30–50% din sportivii de anduranță din cauza fluxului sanguin splanhnic redus în timpul efortului. Prevenție: evitați mesele bogate în fibre și grăsimi cu 2–3 ore înainte de efort, asigurați hidratarea adecvată și luați în considerare antrenarea intestinului prin aport de carbohidrați în timpul exercițiului - **Utilizarea AINS** — sportivii folosesc frecvent AINS pentru dureri musculoscheletice; aceasta crește semnificativ riscul de leziune a mucoasei GI, mai ales în combinație cu hipoperfuzia splanhnică indusă de efort. Utilizați paracetamolul ca alternativă, când este adecvat - **Leziuni ale peretelui abdominal** — elongația mușchiului drept abdominal, hernia sportivă (pubalgia atletică) trebuie luate în considerare la sportivii cu durere abdominală inferioară la efort --- ## Când să escaladați Utilizați următorul cadru decizional pentru a stabili când să solicitați asistență medicală. În caz de îndoială, optați întotdeauna pentru o evaluare mai precoce. ### Sunați la 112 / Mergeți imediat la urgență - Orice simptom de alarmă menționat mai sus (abdomen rigid, semne de șoc, hematemeza etc.) - Durere severă, cu debut brusc, cea mai puternică pe care ați experimentat-o vreodată - Durere abdominală cu leșin, durere toracică sau dificultăți de respirație - Durere abdominală cu sarcină cunoscută sau suspectată - Durere abdominală după un traumatism semnificativ ### Consultație de urgență / Vizită la medicul de familie în aceeași zi - Durere moderată care durează > 24 ore fără ameliorare - Durere cu vărsături persistente (incapacitate de a reține lichide > 12 ore) - Febră > 38 °C (100,4 °F) cu durere abdominală - Durere localizată în cadranul inferior drept sau cadranul superior drept - Urinare dureroasă sau cu sânge - Constipație nou-apărută care durează > 3 zile cu durere și distensie ### Programare la medicul de familie (în 1–2 săptămâni) - Durere abdominală recurentă sau cronică (> 4 săptămâni) care interferează cu activitățile zilnice - Scădere ponderală neintenționată asociată cu simptome abdominale - Modificarea tranzitului intestinal care durează > 2 săptămâni (constipație sau diaree nouă) - Arsuri sau dispepsie persistentă care nu răspunde la 2 săptămâni de tratament OTC - Antecedente familiale de cancere GI (colon, gastric, pancreatic) cu simptome noi - Vârsta ≥ 45 ani cu simptome abdominale nou-apărute (colonoscopia de screening poate fi indicată conform ghidurilor USPSTF) ### Recomandare generală Dacă nu sunteți sigur/ă dacă simptomele dumneavoastră necesită evaluare de urgență, contactați medicul dumneavoastră sau o linie telefonică de asistență medicală. Este întotdeauna mai bine să fiți evaluat/ă și liniștit/ă decât să întârziați evaluarea unei afecțiuni potențial grave. --- ## Referințe [1] Cartwright SL, Knudson MP. Evaluation of acute abdominal pain in adults. *Am Fam Physician*. 2008;77(7):971-978. PMID:18441863. [2] Hungin APS, Whorwell PJ, Tack J, Mearin F. The prevalence, patterns and impact of irritable bowel syndrome: an international survey of 40,000 subjects. *Aliment Pharmacol Ther*. 2003;17(5):643-650. PMID:12641512. [3] Viniol A, Keez S, Becker A, et al. Studies of the symptom abdominal pain — a systematic review and meta-analysis. *Fam Pract*. 2014;31(5):517-529. PMID:24987023. [4] Moayyedi PM, Lacy BE, Andrews CN, Enns RA, Howden CW, Vakil N. ACG and CAG Clinical Guideline: Management of Dyspepsia. *Am J Gastroenterol*. 2017;112(7):988-1013. PMID:28631728. [5] Lanas A, Chan FKL. Peptic ulcer disease. *Lancet*. 2017;390(10094):613-624. PMID:28242110. [6] Alammar N, Wang L, Saberi B, et al. The impact of peppermint oil on the irritable bowel syndrome: a meta-analysis of the pooled clinical data. *BMC Complement Altern Med*. 2019;19(1):21. PMID:30654773. [7] Gans SL, Pols MA, Stoker J, Boermeester MA. Guideline for the diagnostic pathway in patients with acute abdominal pain. *Dig Surg*. 2015;32(1):23-31. PMID:25659265. [8] U.S. Food and Drug Administration. FDA Drug Safety Communication: FDA advises avoiding use of NSAIDs in pregnancy at 20 weeks or later. October 2020. Available at: www.fda.gov/drug-safety-communications. [9] National Institute for Health and Care Excellence (NICE). Irritable bowel syndrome in adults: diagnosis and management [CG61]. 2008 (updated 2017). Available at: www.nice.org.uk/guidance/cg61. [10] Peery AF, Crockett SD, Barritt AS, et al. Burden of Gastrointestinal, Liver, and Pancreatic Diseases in the United States. *Gastroenterology*. 2015;149(7):1731-1741. PMID:26327134.