## Prezentare generală
Cefaleea (ICD-10: R51) este una dintre cele mai frecvente acuze algice la nivel mondial. Este definită în sens larg ca orice durere localizată în regiunea capului sau a gâtului superior și poate varia de la o durere ușoară, surdă, până la un episod sever, debilitant, care perturbă viața de zi cu zi. Conform Studiului Global al Poverii Bolilor (Global Burden of Disease Study), cefaleea de tip tensional și migrena se numără printre primele zece cauze de dizabilitate la nivel global, afectând peste 3 miliarde de persoane în fiecare an [1]. Numai în Statele Unite, cefaleele reprezintă aproximativ 2% din totalul vizitelor la camera de gardă și sunt al patrulea cel mai frecvent motiv pentru care adulții se prezintă la cabinetele de medicină primară.
Oamenii caută informații despre cefalee din mai multe motive: pentru a stabili dacă durerea lor de cap este „normală" sau un semn al unei afecțiuni grave, pentru a găsi strategii eficiente de autoîngrijire și pentru a decide dacă trebuie să consulte un medic. Deoarece diagnosticul diferențial al cefaleei variază de la cefaleea benignă de tip tensional până la afecțiuni cu potențial letal, precum hemoragia subarahnoidiană, o orientare precisă, bazată pe dovezi, este esențială.
Acest articol oferă o prezentare cuprinzătoare, revizuită de clinicieni, a cefaleei — incluzând cauzele frecvente, semnele de alarmă, măsurile de autoîngrijire, opțiunile fără rețetă și cele pe bază de rețetă, analizele de laborator relevante, considerații pentru populații speciale și recomandări clare privind momentul în care trebuie escaladată îngrijirea medicală.
## Cauze frecvente
Clasificarea Internațională a Tulburărilor Cefalalgice, ediția a 3-a (ICHD-3), împarte cefaleele în tulburări cefalalgice primare (fără cauză structurală subiacentă) și cefalee secundare (rezultate dintr-o altă afecțiune) [2]. Mai jos sunt prezentate cele mai frecvente cauze, ordonate aproximativ după prevalență.
### Cefalee primare
**1. Cefaleea de tip tensional (CTT)**
CTT este cea mai prevalentă cefalee primară, afectând până la 78% din populația generală la un moment dat. Durerea este de obicei bilaterală, cu caracter de presiune sau strângere („în bandă"), de intensitate ușoară până la moderată și durează între 30 de minute și câteva zile. Fiziopatologia nu este pe deplin înțeleasă, dar se consideră că implică nocicepția miofascială periferică (sensibilitatea musculaturii pericraniene) în forma episodică și sensibilizarea centrală a căilor dureroase în forma cronică [3]. Stresul, postura incorectă, privarea de somn și oboseala oculară sunt factori declanșatori frecvenți.
**2. Migrena**
Migrena afectează aproximativ 12–15% dintre adulți și este de trei ori mai frecventă la femei decât la bărbați. Se caracterizează prin durere unilaterală, pulsatilă, de intensitate moderată până la severă, cu durată de 4–72 de ore, adesea însoțită de greață, vărsături, fotofobie și fonofobie. Aproximativ o treime dintre pacienții cu migrenă experimentează aură — tulburări vizuale, senzoriale sau de limbaj tranzitorii care preced cefaleea. Înțelegerea actuală a fiziopatologiei migrenei se centrează pe depolarizarea corticală propagată (pentru aură) și activarea sistemului trigeminovascular, peptida înrudită cu gena calcitoninei (CGRP) jucând un rol esențial în transmiterea semnalului algic [2].
**3. Cefaleea în ciorchine (cluster)**
Cefaleea în ciorchine este mai puțin frecventă (prevalență ~0,1%), dar extrem de severă. Se prezintă ca o durere strict unilaterală, orbitară sau periorbitară, de tip lancinant, cu durata de 15–180 de minute, apărând în ciorchine (episoade) de săptămâni până la luni. Manifestările autonome ipsilaterale — lăcrimare, injecție conjunctivală, congestie nazală, ptoză — sunt trăsături caracteristice. Se consideră că activarea hipotalamică stă la baza periodicității circadiene și circaanuale.
**4. Cefaleea prin abuz medicamentos (CAM)**
CAM apare atunci când medicamentele pentru cefalee acută (analgezice, triptane, opioide sau agenți combinați) sunt utilizate ≥10–15 zile pe lună timp de mai mult de 3 luni. Paradoxal, chiar medicamentele destinate ameliorării cefaleei perpetuează un ciclu de cefalee cronică zilnică prin sensibilizare centrală și modulare algică alterată.
### Cefalee secundare
**5. Cefaleea cervicogenă**
Având originea în structurile coloanei cervicale (articulațiile facetare, discurile intervertebrale, rădăcinile nervoase cervicale superioare), cefaleea cervicogenă se prezintă de obicei ca o durere unilaterală iradiind de la gât spre regiunea frontală sau temporală, adesea agravată de mișcarea gâtului sau posturile susținute.
**6. Cefaleea sinusală**
Cefaleea sinusală veritabilă rezultă din sinuzita bacteriană sau virală acută, manifestându-se ca presiune și durere facială la nivelul sinusului afectat, agravată de aplecarea înainte și însoțită de congestie nazală, secreții purulente și uneori febră. Este important de menționat că multe cefalei autodiagnosticate ca „sinusale" sunt de fapt migrenă — studiile sugerează că până la 88% dintre pacienții care se prezintă cu cefalee sinusală îndeplinesc criteriile ICHD pentru migrenă [2].
**7. Cauze sistemice și metabolice**
Cefaleea poate fi secundară febrei, deshidratării, hipoglicemiei, hipertensiunii arteriale (în special urgența hipertensivă cu valori sistolice >180 mmHg), anemiei, sevrajului de cafeină, expunerii la monoxid de carbon sau infecțiilor virale. În aceste cazuri, tratarea afecțiunii subiacente rezolvă de obicei cefaleea.
**8. Cauze intracraniene grave**
Deși mai puțin frecventă, cefaleea poate semnala hemoragie subarahnoidiană, meningită, tumoră cerebrală, tromboză de sinus venos cerebral, arterită cu celule gigante sau glaucom acut cu unghi închis. Aceste afecțiuni necesită evaluare de urgență.
## SEMNE DE ALARMĂ
Următoarele semne de avertizare — uneori reținute cu mnemonicul **SNOOP4** — impun evaluare medicală imediată (camera de gardă sau apelarea 112) [6]:
- **Cefalee „în lovitură de trăsnet"** — cefalee bruscă, severă, atingând intensitatea maximă în câteva secunde până la un minut (sugestivă pentru hemoragie subarahnoidiană până la proba contrarie)
- **Cea mai puternică durere de cap din viața dumneavoastră** — în special dacă este diferită de cefaleele anterioare
- **Cefalee nouă după vârsta de 50 de ani** — ridică suspiciunea de arterită cu celule gigante, leziune de masă sau altă cauză secundară
- **Cefalee cu febră, redoare de ceafă și erupție cutanată** — triada clasică a meningitei
- **Cefalee cu deficite neurologice** — slăbiciune, amorțeală, pierderea vederii, dificultăți de vorbire, confuzie, convulsii sau alterarea stării de conștiență
- **Cefalee după traumatism cranian** — chiar și ușor, în special dacă se agravează sau este asociată cu vărsături sau somnolență
- **Cefalee cu edem papilar** — edemul discului optic sugerând presiune intracraniană crescută
- **Cefalee progresivă** care se agravează în decurs de zile până la săptămâni, în special dacă este mai intensă dimineața sau agravată de manevra Valsalva (tuse, efort de defecație)
- **Cefalee la un pacient imunocompromis** — HIV, transplant de organ, chimioterapie
- **Cefalee cu înroșirea ochiului, halos în jurul luminilor și scăderea acuității vizuale** — poate indica glaucom acut cu unghi închis
- **Cefalee nouă în timpul sarcinii sau postpartum** — poate indica preeclampsie, tromboză venoasă cerebrală sau sindrom de encefalopatie posterioară reversibilă (PRES)
> **Important:** Dacă oricare dintre aceste semne de alarmă este prezent, NU încercați autotratamentul. Solicitați îngrijiri medicale de urgență imediat.
## Autoîngrijire la domiciliu
Pentru cefaleele de tip tensional sau migrenoase, ușoare până la moderate, fără semne de alarmă, următoarele strategii nefarmacologice bazate pe dovezi pot fi utile:
**1. Odihnă într-o cameră liniștită și întunecată**
Reducerea stimulării senzoriale (lumină și zgomot) este un pas fundamental în managementul acut al migrenei și poate, de asemenea, ameliora cefaleea de tip tensional.
**2. Compresă rece sau caldă**
Aplicarea unui pachet rece pe frunte sau tâmple timp de 15–20 de minute poate reduce durerea migrenoasă prin vasoconstricție locală și scăderea vitezei de conducere nervoasă. Unele persoane cu cefalee de tip tensional preferă o compresă caldă pe gât și umeri pentru relaxarea musculaturii contracturate.
**3. Hidratare adecvată**
Deshidratarea este un factor declanșator bine recunoscut al cefaleei. Un studiu randomizat de mici dimensiuni a demonstrat că creșterea aportului de apă cu 1,5 L/zi a redus intensitatea și durata cefaleei la persoanele cu cefalee frecventă.
**4. Managementul stresului și tehnici de relaxare**
Relaxarea musculară progresivă, exercițiile de respirație profundă și reducerea stresului bazată pe mindfulness (MBSR) au demonstrat beneficii în reducerea frecvenței și intensității cefaleei de tip tensional. O revizuire Cochrane a constatat că acupunctura poate fi, de asemenea, benefică ca strategie preventivă pentru cefaleea de tip tensional [7].
**5. Igiena somnului regulată**
Atât somnul insuficient, cât și cel excesiv pot declanșa cefalee. Se recomandă în general menținerea unui program somn-veghe consecvent (7–9 ore pentru adulți).
**6. Cafeina — cu moderație**
O cantitate mică de cafeină (de exemplu, 65–200 mg, aproximativ una până la două căni de cafea) poate potența eficacitatea analgezică și poate ajuta la ameliorarea cefaleei. Totuși, consumul obișnuit peste 200 mg/zi crește riscul de cefalee prin sevraj de cafeină și cefalee prin abuz medicamentos.
**7. Ulei de mentă**
Aplicarea topică a unei soluții de ulei de mentă 10% pe tâmple a demonstrat în studii de mici dimensiuni că reduce intensitatea cefaleei de tip tensional comparabil cu 1.000 mg acetaminophen.
**8. Limitarea timpului petrecut în fața ecranelor și optimizarea ergonomiei**
Utilizarea prelungită a ecranelor și postura incorectă contribuie la oboseala oculară și cefaleea cervicogenă. Regula 20-20-20 (la fiecare 20 de minute, priviți ceva aflat la 20 de picioare distanță timp de 20 de secunde) poate reduce cefaleea asociată.
## Medicamente fără rețetă utile
Analgezicele fără prescripție medicală sunt farmacoterapia de primă linie pentru cefaleea episodică de tip tensional și migrena ușoară până la moderată. Este esențial să se limiteze utilizarea la mai puțin de 10–15 zile pe lună pentru a evita cefaleea prin abuz medicamentos.
| Clasă | Exemplu | Doza tipică la adult | Note |
|---|---|---|---|
| **Acetaminophen (paracetamol)** | Tylenol | 500–1.000 mg la fiecare 4–6 ore (max 3.000 mg/zi; unele ghiduri permit până la 4.000 mg la adulții sănătoși) | Prima linie pentru CTT. De evitat în insuficiența hepatică sau la consumul de alcool (>3 băuturi/zi). O revizuire Cochrane a confirmat eficacitatea pentru CTT episodică (NNT ≈ 10 pentru absența durerii la 2 ore) [4]. |
| **Ibuprofen** (AINS) | Advil, Motrin | 200–400 mg la fiecare 4–6 ore (max 1.200 mg/zi fără rețetă) | Eficient atât pentru CTT, cât și pentru migrenă. De evitat în insuficiența renală, ulcerul peptic sau trimestrul al treilea de sarcină. Se administrează cu alimente. |
| **Naproxen sodic** (AINS) | Aleve | 220–440 mg inițial, apoi 220 mg la fiecare 8–12 ore (max 660 mg/zi fără rețetă) | Durată de acțiune mai lungă decât ibuprofenul; poate fi preferat când cefaleea tinde să recidiveze. Aceleași precauții gastrointestinale și renale ca ibuprofenul. |
| **Aspirină** (AINS/salicilat) | Bayer, Bufferin | 500–1.000 mg la fiecare 4–6 ore (max 4.000 mg/zi) | Eficientă pentru CTT și migrenă. Contraindicată la copii și adolescenți (risc de sindrom Reye). De evitat cu anticoagulantele. |
| **Aspirină + acetaminophen + cafeină** | Excedrin Extra Strength | 2 comprimate (250 mg aspirină/250 mg APAP/65 mg cafeină) la fiecare 6 ore (max 8 comprimate/zi) | Aprobat de FDA pentru migrenă. Un studiu randomizat controlat cu putere statistică adecvată a demonstrat superioritate față de placebo și componente individuale pentru migrena ușoară până la moderată [5]. |
> **Atenție:** AINS-urile prezintă riscuri cardiovasculare (risc crescut de infarct miocardic și accident vascular cerebral la utilizare prelungită), gastrointestinale (ulcerație, hemoragie) și renale. Acetaminofenul prezintă risc hepatotoxic la doze supraterapeutice. Citiți întotdeauna prospectul și consultați un farmacist sau clinician dacă luați și alte medicamente.
## Opțiuni pe bază de rețetă
Terapia pe bază de rețetă este în general indicată când cefaleele sunt moderate până la severe, nu răspund la măsurile fără rețetă, sunt frecvente (≥4 zile de cefalee/lună pentru migrenă) sau afectează semnificativ calitatea vieții.
### Terapii acute (abortive)
| Clasă | Exemplu | Doza tipică la adult | Note |
|---|---|---|---|
| **Triptane** (agoniști 5-HT1B/1D) | Sumatriptan (Imitrex), rizatriptan (Maxalt), eletriptan (Relpax) | Sumatriptan 50–100 mg PO; se poate repeta la 2 ore (max 200 mg/zi) | Prima linie pentru migrena moderată până la severă. Contraindicate în HTA necontrolată, boală coronariană, antecedente de AVC. Prescrise de medicul de familie sau neurolog [5]. |
| **Derivați de ergotamină** | Dihidroergotamină (DHE-45, spray nazal Migranal) | DHE 1 mg IM/SC sau spray nazal | Utilizată când triptanele eșuează; aceleași contraindicații vasculare. În general prescrisă de neurolog. |
| **Gepante** (antagoniști ai receptorului CGRP) | Ubrogepant (Ubrelvy), rimegepant (Nurtec ODT) | Ubrogepant 50–100 mg PO; rimegepant 75 mg PO | Clasă mai nouă; fără efecte vasoconstrictoare, deci pot fi utilizate la pacienți cu factori de risc cardiovascular. Prescrise de medicul de familie sau neurolog. |
| **Ditane** (agoniști 5-HT1F) | Lasmiditan (Reyvow) | 50–200 mg PO | Fără proprietăți vasoconstrictoare; pot cauza amețeală/sedare. DEA Schedule V. Prescrise de neurolog. |
| **AINS pe bază de rețetă** | Ketorolac (Toradol) | 10 mg PO sau 30–60 mg IM (în camera de gardă) | Adesea utilizat pentru cefaleea acută în urgență; limitat la 5 zile din cauza riscurilor gastrointestinale și renale. |
| **Antiemetice** | Metoclopramid, proclorperazină | Variază în funcție de agent | Adesea utilizate ca adjuvante sau monoterapie pentru migrenă în urgență, în special când greața este proeminentă. |
### Terapii preventive (profilactice)
Terapia preventivă este în general luată în considerare când cefaleele apar ≥4 zile/lună, sunt semnificativ dizabilitante sau medicamentele acute sunt suprautilizate ori contraindicate.
| Clasă | Exemplu | Doza tipică la adult | Note |
|---|---|---|---|
| **Beta-blocante** | Propranolol, metoprolol | Propranolol 40–240 mg/zi în doze fracționate | Bine stabilite pentru prevenția migrenei. De evitat în astm, bradicardie. |
| **Antidepresive triciclice** | Amitriptilină | 10–75 mg la culcare | Eficace atât pentru prevenția migrenei, cât și a CTT. Efecte secundare anticolinergice (uscăciunea gurii, sedare, creștere ponderală). |
| **Antiepileptice** | Topiramat, valproat | Topiramat 25–100 mg/zi; valproat 500–1.500 mg/zi | Topiramatul poate cauza tulburări cognitive, scădere ponderală, calculi renali. Valproatul este teratogen — contraindicat în sarcină. |
| **Anticorpi monoclonali anti-CGRP** | Erenumab (Aimovig), fremanezumab (Ajovy), galcanezumab (Emgality) | Erenumab 70–140 mg SC lunar | Clasa cea mai nouă cu profil favorabil de efecte secundare. Prescrise de neurolog sau specialiști în cefalee. |
| **OnabotulinumtoxinA** | Botox | 155–195 unități IM în 31–39 puncte de injecție la fiecare 12 săptămâni | Aprobat de FDA doar pentru migrena cronică (≥15 zile de cefalee/lună). Administrat de neurolog. |
| **IRSN** | Venlafaxină | 75–150 mg/zi | Poate fi luată în considerare pentru prevenția migrenei, în special la pacienții cu depresie comorbidă. |
## Analize de laborator frecvent solicitate
Cefaleea este în primul rând un diagnostic clinic. Analizele de laborator și investigațiile imagistice sunt solicitate pentru a exclude cauze secundare atunci când sunt prezente semne de alarmă sau tiparul cefaleei este atipic.
| Test | Rațiune |
|---|---|
| **Hemoleucograma completă (HLG)** ([/tests/complete-blood-count](/tests/complete-blood-count)) | Screening pentru anemie, infecție sau anomalie hematologică ca și cauză a cefaleei |
| **Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) și proteina C-reactivă (CRP)** ([/tests/esr](/tests/esr), [/tests/c-reactive-protein](/tests/c-reactive-protein)) | Crescute în arterita cu celule gigante; trebuie solicitate la orice pacient >50 de ani cu cefalee de novo și sensibilitate temporală |
| **Panel metabolic de bază (BMP)** ([/tests/basic-metabolic-panel](/tests/basic-metabolic-panel)) | Evaluarea funcției renale, electroliților, glicemiei — deshidratarea, hipoglicemia sau dezechilibrul metabolic pot cauza cefalee |
| **Teste de funcție tiroidiană (TSH)** ([/tests/thyroid-stimulating-hormone](/tests/thyroid-stimulating-hormone)) | Atât hipotiroidismul, cât și hipertiroidismul pot contribui la cefalee |
| **Puncția lombară (PL)** | Indicată când se suspectează meningită, hemoragie subarahnoidiană (dacă CT-ul este negativ) sau hipertensiune intracraniană idiopatică; măsoară presiunea de deschidere și compoziția LCR |
| **CT cranian (fără contrast)** | Investigație imagistică de primă linie în urgență pentru cefaleea „în lovitură de trăsnet", pentru excluderea hemoragiei subarahnoidiene |
| **RMN cerebral cu/fără contrast** | Rezoluție superioară a țesuturilor moi; utilizat pentru evaluarea leziunilor de masă, trombozei de sinus venos cerebral, malformației Chiari sau patologiei fosei posterioare |
| **Angiografie CT/RM** | Evaluează anevrismul, disecția sau vasculita când se suspectează o etiologie vasculară |
## Populații speciale
### Copii și adolescenți
Cefaleea este frecventă la copii, prevalența crescând pe parcursul adolescenței. Migrena este cea mai frecventă tulburare cefalalgică primară care necesită atenție medicală la pacienții pediatrici.
- **Acetaminofenul** și **ibuprofenul** sunt tratamentele fără rețetă de primă linie. Dozarea trebuie să fie bazată pe greutate și ghidată de un pediatru sau farmacist — **nu extrapolați dozele pentru adulți la copii**.
- **Aspirina este contraindicată** la copii și adolescenți sub 18 ani din cauza riscului de sindrom Reye.
- **Triptane**: Unele triptane (de exemplu, almotriptan pentru vârsta ≥12 ani, rizatriptan pentru vârsta ≥6 ani) au aprobare FDA pentru utilizare pediatrică; prescrierea trebuie gestionată de un neurolog pediatru.
- Abordările nefarmacologice (igiena somnului, hidratarea, managementul stresului, limitarea timpului petrecut în fața ecranelor) sunt deosebit de importante la această populație.
- Copiii care prezintă cefalee plus vărsături, alterarea stării mentale sau agravare progresivă necesită investigații imagistice urgente pentru excluderea tumorii de fosă posterioară.
### Sarcina și alăptarea
Managementul cefaleei în sarcină necesită o selecție atentă a medicamentelor:
- **Acetaminofenul** este în general considerat cel mai sigur analgezic în sarcină și este agentul preferat de primă linie.
- **AINS (ibuprofen, naproxen)**: În general evitate în sarcină. Pot fi utilizate cu precauție în trimestrul al doilea sub supraveghere medicală, dar sunt **contraindicate în trimestrul al treilea** din cauza riscului de închidere prematură a ductului arterial și oligohidramnios (avertisment FDA).
- **Aspirina**: Aspirina în doză mică (81 mg) poate fi utilizată pentru prevenția preeclampsiei conform indicației obstetricianului, dar dozele analgezice trebuie în general evitate.
- **Triptane**: Date limitate în sarcină. Sumatriptanul are cele mai multe date de siguranță și poate fi luat în considerare când beneficiile depășesc riscurile; decizia trebuie luată împreună cu medicul prescriptor.
- **Ergotamine**: **Absolut contraindicate** în sarcină (efecte uterotonice).
- **Agenți preventivi**: Propranololul poate fi utilizat cu precauție; topiramatul și valproatul sunt **teratogene și contraindicate**.
- **Semn de alarmă**: Cefaleea nouă sau agravată în trimestrul al doilea sau al treilea, în special cu hipertensiune, modificări vizuale sau edem, poate indica **preeclampsie** și necesită evaluare obstetrică imediată.
### Vârstnici (≥65 de ani)
- Cefaleea de novo la acest grup de vârstă impune întotdeauna o evaluare amănunțită pentru excluderea cauzelor secundare, în special **arterita cu celule gigante (temporală)**, leziunile de masă, hematomul subdural și efectele secundare medicamentoase.
- **Utilizarea AINS** prezintă un risc mai mare de hemoragie gastrointestinală, insuficiență renală și evenimente cardiovasculare la adulții în vârstă. Se utilizează doza eficace minimă pentru cea mai scurtă durată.
- **Acetaminofenul** este în general preferat, dar funcția hepatică trebuie evaluată, iar doza maximă zilnică poate necesita reducere (de exemplu, ≤2.000 mg/zi la vârstnicii fragili sau cei cu insuficiență hepatică).
- **Triptanele** trebuie utilizate cu precauție din cauza comorbidităților cardiovasculare; gepantele pot oferi o alternativă mai sigură.
- Polifarmacosia este frecventă — verificați întotdeauna interacțiunile medicamentoase înainte de a adăuga medicamente pentru cefalee.
### Sportivi
- **Cefaleea de efort** este frecventă la sportivi și este de obicei benignă, dar trebuie evaluată la prima apariție pentru a exclude hemoragia subarahnoidiană sau disecția arterială.
- Hidratarea adecvată, încălzirea graduală și aclimatizarea la căldură și altitudine pot reduce cefaleele de efort.
- **Cefaleea post-comoție** este prevalentă în sporturile de contact. Sportivii cu cefalee după un impact cranio-cerebral trebuie îndepărtați imediat din joc și evaluați conform protocoalelor de comoție cerebrală (de exemplu, SCAT6). Deciziile de revenire la joc trebuie ghidate de un specialist în medicină sportivă sau comoție cerebrală.
- AINS și acetaminofenul pot fi utilizate pentru ameliorare acută; totuși, utilizarea frecventă în perioadele de antrenament trebuie descurajată din cauza riscului de cefalee prin abuz medicamentos și a efectelor renale ale AINS în timpul exercițiilor fizice intense.
## Când să escaladați îngrijirea
Utilizați următoarele praguri pentru a determina nivelul adecvat de îngrijire:
### Sunați la 112 / Mergeți la camera de gardă
- Cefalee „în lovitură de trăsnet" (intensitate maximă în <1 minut)
- Cefalee cu febră, redoare de ceafă, erupție peteșială
- Cefalee cu deficite neurologice (slăbiciune, pierderea vederii, confuzie, convulsii)
- Cefalee după traumatism cranian semnificativ, în special cu pierderea conștienței, vărsături repetate sau somnolență în agravare
- Cefalee cu hipertensiune arterială severă bruscă (sistolică >180 mmHg)
- Cefalee nouă în sarcină cu modificări vizuale sau tensiune arterială crescută
### Consultație în aceeași zi sau a doua zi la medicul de familie / Urgențe minore
- Tipar nou de cefalee care diferă semnificativ de cefaleele anterioare
- Cefalee care nu răspunde la tratamentele obișnuite fără rețetă după 48–72 de ore
- Cefalee însoțită de febră ușoară fără sursă clară
- Cefalee nouă la un pacient peste 50 de ani
- Cefalee cu claudicație mandibulară sau sensibilitate la nivelul scalpului (suspiciune de arterită cu celule gigante — biopsia de arteră temporală trebuie efectuată în câteva zile)
### Programare la medicul de familie sau neurolog
- Cefalee apărând ≥4 zile pe lună cu impact asupra calității vieții
- Necesitatea evaluării pentru terapie preventivă
- Suspiciune de cefalee prin abuz medicamentos (utilizarea medicamentelor acute ≥10–15 zile/lună)
- Cefalee insuficient controlată în ciuda tratamentului adecvat fără rețetă
- Dorința de trimitere către un specialist în cefalee sau o clinică multidisciplinară de durere
> **Declinarea responsabilității:** Acest articol are exclusiv scop informativ și nu înlocuiește sfatul medical profesionist, diagnosticul sau tratamentul. Consultați întotdeauna un cadru medical calificat pentru recomandări adaptate situației dumneavoastră specifice.
## References
[1] Stovner LJ, Nichols E, Steiner TJ, et al. Global, regional, and national burden of migraine and tension-type headache, 1990–2016: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2016. *Lancet Neurol*. 2018;17(11):954-976. PMID:30353868.
[2] Headache Classification Committee of the International Headache Society (IHS). The International Classification of Headache Disorders, 3rd edition. *Cephalalgia*. 2018;38(1):1-211. PMID:29368949.
[3] Bendtsen L, Fernández-de-la-Peñas C. The role of muscles in tension-type headache. *Curr Pain Headache Rep*. 2011;15(6):451-458. PMID:21735049.
[4] Derry S, Wiffen PJ, Moore RA. Aspirin for acute treatment of episodic tension-type headache in adults. *Cochrane Database Syst Rev*. 2017;(1):CD011888. PMID:28084009.
[5] Lipton RB, Stewart WF, Ryan RE, et al. Efficacy and safety of acetaminophen, aspirin, and caffeine in alleviating migraine headache pain: three double-blind, randomized, placebo-controlled trials. *Arch Neurol*. 1998;55(2):210-217. PMID:9482363.
[6] Do TP, Remmers A, Schytz HW, Schankin C, Nelson SE, Obermann M, et al. Red and orange flags for secondary headaches in clinical practice: SNNOOP10 list. *Neurology*. 2019;92(3):134-144. PMID:30587518.
[7] Linde K, Allais G, Brinkhaus B, et al. Acupuncture for the prevention of tension-type headache. *Cochrane Database Syst Rev*. 2016;(4):CD007587. PMID:27092807.
[8] Marmura MJ, Silberstein SD, Schwedt TJ. The acute treatment of migraine in adults: the American Headache Society evidence assessment of migraine pharmacotherapies. *Headache*. 2015;55(1):3-20. PMID:25600718.
[9] U.S. Food and Drug Administration. FDA Drug Safety Communication: FDA strengthens warning that non-aspirin nonsteroidal anti-inflammatory drugs (NSAIDs) can cause heart attacks or strokes. FDA.gov. 2015. Available at: https://www.fda.gov/drugs/drug-safety-and-availability/fda-drug-safety-communication-fda-strengthens-warning-non-aspirin-nonsteroidal-anti-inflammatory.
[10] National Institute for Health and Care Excellence (NICE). Headaches in over 12s: diagnosis and management. Clinical guideline [CG150]. Updated 2021. Available at: https://www.nice.org.uk/guidance/cg150.